Prezentare generală

La sfârșitul secolului al XIX-lea, comuna Corbii Mari făcea parte din plasa Neajlovul a județului Vlașca, era formată din satele Corbii Mari și Podu Corbeanca, cu o populație totală de 958 de locuitori. În comună funcționa o biserică zidită în 1859 și o școală mixtă cu cinci clase, frecventată în 1888 de 64 de elevi (dintre care 26 fete). La acea vreme, pe teritoriul actual al comunei erau organizate în aceeași plasă și comuna Patruzeci de Cruci, formată din cătunele Patruzeci de Cruci (astăzi, Petrești) și Moara din Groapă, cu o populație de 518 locuitori. Aici funcționau 2 biserici, o școală cu 67 de elevi, o moară și o piuă pe Neajlov. Satul Grozăvești făcea pe atunci parte din comuna Fundu Părului, iar satul Valea Stanchii — din comuna Corbi-Ciungi.

În 1925, comuna Corbii Mari, în aceeași compoziție, avea 1600 de locuitori și devenise reședința plășii Neajlov. Comuna Fundu Părului avea în compunere satele Fundu Părului, Ungureni și Principele Carol. Comuna Patruzeci de Cruci a căpătat definitiv denumire de Petrești, deși satul ei de reședință a rămas cu același nume; alături de el, se aflau în comună și satele Bărăceni, Moara din Groapă, Grozăvești și Obislav, cu 2217 locuitori.

În 1950, comunele au fost incluse în raionul Titu al regiunii București. Între timp, satul Ungureni din comuna Fundu Părului a crescut și a devenit el reședința comunei, denumită după el. După reforma organizării administrativ-teritoriale din 1968, comunele au fost transferate la județul Dâmbovița, iar comunele Ungureni și Petrești au fost desființate și incluse în comuna Corbii Mari.